Ce să iau? Sunt atâtea delicii
ce ţintesc mici vicii şi
satisfac capricii. acca?
Îhâm. aqui. À qui?
À vous. À moi. À toi. La toată familia
de pronume, să arătăm că ştim a vorbi
limba lui Rafin Ament.
Pe acel un loc am stat. Mi-am foit fundul şi mi-am frecat coatele de palul semn al mobilei moderne. Şi m-am bucurat că sunt pe cale. că sunt în devenire.
Şi poate or să îmi oprească un loc. Că m-aş duce cu Kafka la subţioară, doar aşa, să-mi fac safteaua.
Ce să vezi, locul ăla e al meu. Deci e locul ăsta.
P.S.: Şi când mă gândesc că doar vroiam să arăt pozele de la un loc Kafkacian unde am de gând să ajung şi unde am de gând să mă îmbrac într-un fel şi să ascult anume fel de muzică.
Păi, ai fost sau nu ai fost acolo, că nu am înțeles. Dacă ai stat deja acolo, nu mai poți sp îi faci safteaua. Că să-ți faci safteaua iar nu ințeleg ce ar putea să însemne. Cârcotaș, cum mă știi.
ReplyDeleteFrumoasă cârcoteală, numai că e ca la ghicitorile alea când descoperi că nu e vorba doar de un singur obiect al atenţiei. Aşa şi aici - pe locul din poză n-am stat, face-o-voi, vreau. Pe locul meu, metaforic, sunt, ca într-o devenire. Pe locul unde m-am foit, de-acolo am scris.
ReplyDelete