Huo-uri fără filtru

Două știri: una despre un apartament care îți aduce aminte de "Hainele cele noi ale împăratului" și alta care te duce aproape de lumea lui Lăți-Lungilă.
Prima găsită la un prieten de pe Facebook pe care, de fapt, nu îl cunosc și nici nu îmi aduc aminte de ce i-am dat zis că da, dar știu că dădea link-uri decente. De data aceasta, comentariul era un huo cu rânjet disprețuitor și cu o falsă întrebare, amplasată acolo pentru a sublinia binișor ironia post-ului de facebook la adresa postului pro tv, cu știrile lui (a căror calitate editorială nu o putem aprecia, oricât de carsiamtice ar fi unele prezentatoare).
Cea de a doua am găsit-o la un prieten de facebook pe care chiar îl cunosc, am fost la un concurs și mai apoi la un festival măreț de publicitate cu el. Adică acest prieten avea și un filtru al calității. La rândul lui, avea un huo pentru cei care au putut să scoată știrea papucului gigant. Și, ca orice huo, vine însoțit de niște răutăți scrise și asumate, desigur, cu niscai mândrie.
Ambele postări avea comentarii și toate, din ce citisem eu la momentul respectiv, erau la fel de huo-istico-râzâtoare.

Dacă te uiți la aceste două știri fără așteptări, ca un om care nu mai urmărește știrile și artificiile nemaivăzutului în care sunt acestea împachetate, observi niște lucruri de bun simț:
Eroinele știrilor sunt două gogomănii: un apartament fals decorat și un papuc inventat.
Falsul din acestea două se vede cu ochiul miop și fără ochelar: oamenii joacă și ei cum pot, dar joacă (nu-mi dau seama dacă joacă așa neverosimil intenționat sau nu) și papucul acela...zău așa...numai descoperire nu are cum să fie, la cum e el fabricat din plastic de Obor.
Întrebarea mea nu e față de Știrile Pro TV (probabil oamenii derulează o campanie, singuri sau cu altcineva..treaba lor), ci față de oameni la care te uiți cu niscai încredere ca să descoperi, de fapt, că atunci când e vorba să dai cu huo și să râzi în gurile mari...nu mai ai filtru nici măcar găurit de tifon.
Și când te gândești că de la Huo! la Ho! e doar o vocală și oleacă de bunăvoință.

o vorbă de final de duh, de la prietenii almanahe.mic

P.S.: Poate prietenii mei de pe Facebook sunt implicați în campanie și atunci, îmi cer scuze. Până atunci, încerc să îmi dau seama dacă chiar toți vedem numai gunoaie în ochii altora (clișeistică și bătrînească treabă, dar sănătoasă vorbă)